Ți s-a întâmplat vreodată să vrei să cumperi un produs verde și să fii derutat pentru că aproape toate pretind să conțină ingrediente naturale sau să contribuie într-un fel sau altul la salvarea planetei? Produsele naturale, ecologice, bio, din materiale biodegradabile sau reciclate sunt din ce în ce mai populare, în ciuda faptului că de multe ori sunt mai scumpe decât celelalte. Sustenabilitatea a devenit, printre altele, o modă. Ceea ce îi încurajează pe producători și experții în marketing să exagereze caracteristicile sustenabile ale produselor, exploatând astfel interesul consumatorilor pentru ecologism.
Fenomenul se numește „greenwashing”, un termen folosit pentru prima dată în 1986 de ecologistul Jay Westerweld ca să descrie practica unor hoteluri din Fiji de a încuraja oaspeții să refolosească prosoapele. Hotelurile pretindeau că în felul acesta sunt economisite resursele naturale. De fapt, interesul lor era să economisească bani, cu care ulterior își extindeau cladirile sacrificând habitate naturale. Există multe exemple de campanii publicitare celebre care au practicat „greenwashing” cu nerușinare. Printre ele, cazul gigantului petrolier american Chevron, unul dintre cei mai mari poluanți din Statele Unite, ale cărui spoturi publicitare se lăudau cu angajați care salvau ursi, țestoase sau fluturi. În 1990 campania a primit prestigiosul premiu Effie pentru inovație în marketing și publicitate, devenind un exemplu clasic de practică de greenwashing.
Mai nou industria apei îmbuteliate a intrat în vizorul asociațiilor ecologiste, care au semnalat că pretențiile acestora de sustenabilitate sunt de fapt nefondate. Adevărul este că doar 31% dintre sticlele de plastic sunt reciclate, restul sfârșind în gropi de gunoi sau în ocean. În măsura în care este posibil, apa curentă potabilă sau cea îmbuteliată în recipiente mari refolosibile sunt soluțiile cele mai verzi.
Industria modei, așa cum am scris într-un articol anterior, are efecte nefaste asupra mediului, însă multe dintre branduri încearcă să-și spele imaginea prin practici de „greenwashing”. În urma unei analize a brandurilor de modă cele mai importante, ONG-ul the Changing Markets Foundation a publicat de curând un raport care arată că 59% dintre produse etichetate ca sustenabile sau prietenoase cu mediul nu îndeplineau criteriile Autorității Britanice de Competiție și Piața (CMA). Unele dintre produsele promovate ca fiind „conscious” conțineau materiale sintetice în mare mare măsura decât colecțiile de bază și nu specificau în ce proporție fibrele erau reciclate. Asta în condițiile în care producția materialelor sintetice se bazează pe combustibili fosili – principala cauză a încălzirii globale, și contribuie la poluarea cu microplastic a apei de fiecare dată când sunt spălate. Hainele cu adevărat verzi sunt foarte puține iar rapoartele arată că procentul celor reciclate este foarte mic!
Pe de altă parte, practica de greenwashing este doar un efect advers al unui fenomen pozitiv, și anume interesul crescut pentru sustenabilitate. Soluția nu este sa devenim cinici cu privire la produsele sustenabile, ci pur și simplu să fim bine informați și atenți. Uniunea Europeana, de exemplu, lucrează deja la implementarea unor reguli și măsuri care să descurajeze practicile de greenwashing. Iar consumatorii au la dispoziție câteva unelte să verifice sustenabilitatea produselor pe care vor să le cumpere. The Changing Markets Foundation a lansat de curând website-ul Greenwash.com care deconspiră practicile de greenwashing ale marilor branduri de modă. Aplicația Good on You te ajută sa faci cumpărături cu scoruri de sustenabilitate pentru mai mult de 2000 de branduri. Însă regula numărul unu pentru un stil de viață mai sustenabil este să nu consumăm mai mult decât avem nevoie.
Use less, stay green! 
